Pițipoanca

Cică esențele tari vin în flacoane mici!...

PIȚIPOANCA

Se pare că zilele mele glorioase s-au cam epuizat!... Sunt, deja, însurat cu o femeie pe care chiar c-o iubesc, am gânduri de perpetuare a speciei, chestii de-astea!...

Sunt la benzinărie, făcându-mi plinul când, așa, de nicăieri, apare fata asta, femeie șnur, fără țâțe, fără cur, dar cu niște ochi de cerșetoare, însă de-aia sinceră:

- Nu puteți să ne ajutați și pe noi?... Ăștia (adică cei din stație) ne-au zis că dacă nu scoatem bușonul de la rezervor, ne pierdem rândul, că ei n-au ce să ne facă - n-au timp de noi!...

Este vremea aceea, când benzina „se vânează"!...

Cum, din fericire, portbagajul Daciei mele este dotat cu o trusă de scule alcătuită de Gore, prietenul și mecanicul care se ocupă de bunăstarea autoturismului meu, pun mâna pe un clește „jmecher" și pe o șurubelniță de „mare putere" și mă îndrept spre autoturismul „șnurulețului"...

Inițial, încerc cu cheia, apoi, după ce scot cheia, îi articulez bușonului vreo două „scatoalce" și, după ce revin cu cheia în broască, spre satisfacția și, eventual, stupefacția unora și altora, descui bușonul și eliberez calea de acces spre... „fericire"!...

Se deschide portiera din dreapta și apare, așa, ca surpriză, una bucată piticanie, destul de neagră și întunecată, atât la păr cât și la piele, dar, aproape sigur, fără rădăcini „indiene"!...

Tupeistă fata!...

Mă ia din prima:

- Știi, la cât ești tu de tare și destoinic, paparuda asta de prietenă a mea nu e în stare de nimic!...

Mă uit la ea, poate că un pic cam prea de sus - și nu numai la figurat, ci și la propriu!...

Mă distrez:

- Măi piticanie, tu nu te uiți cu cine vrei să te-mbârligi?!?...

Mi se uită-n ochi, cu ochii ei negri, cu ceva de sălbăticiune în ei:

- Băi fraiere, tu nu știi că esențele tari vin în flacoane mici?!?...

Simt nevoia să-i explic, de la A la Z că... sunt însurat, că-mi iubesc nevasta, chestii!...

Mă ia la ture:

- Auzi, aia-i o proastă!... Cum să ții „la gard" așa fiară?!?... Tu n-ai stăpân și nici limite!... Ești un golan, vagabondule!...

Cu toată sinceritatea, simt nevoia acută să-mi bag pula-n norocul ei și a întregii ei familii de bulangii!...

Tot, ea, cu tupeu, continuă:

- Ce, crezi că dacă ți-ai tras costum și cravată, gata, ești vreun domn scofâlcit?!?... Vezi-ți de treabă, că eu știu să recunosc un bărbat adevărat de la o poștă!...

Acum, eu ce să fac, că doar fata mi se oferă pe tavă!...

Trec la insulte:

- Dacă tot zici că te pricepi, nu cumva ești vreo de-aia cu... tarif?!?...

Mi se uită în ochi, puțin încruntată, apoi îmi zâmbește și-mi spune:

- Doar nu-ți închipui că dacă mă inviți la vreo cafea o să mă apuc să plătesc eu consumația!...

Deci, una peste alta, (se) așteaptă ca s-o invit eu la o cafea!...

Tot ea:

- Ce nesimțit!... Mă făcuși și curvă!...

Zâmbesc, apoi o iau „la ture"!...

- Asta nu-i nimic!... Acum să te ții!... Ești olteancă!...

Chiar că se îmbățoșează:

- Da! Și sunt mândră de chestia asta!...

Eu, tot zâmbitor:

- Bravo, fă, că și bunicul meu, tot de prin Severin!...

Face o față cam speriată:

- Aoleu!... Cu tine nu mă mai țin de contre, că tu ești de-ăla de ne bați!...

Recunosc că sunt aproape blocat:

- Cum adică, fă?!?...

Se uită-n dodii:

- Las' că știu eu!... Bărbatu-miu era din Severin și știu eu prea bine câtă bătaie mi-a dat!...

Mă uit la ea, sincer șocat:

- Dar când ai avut timp să te măriți, FĂ?!?...

Pune ochii-n pământ - de fapt, asfalt:

- Eram mică, șaișpe ani!...

Eu:

- Waw!... Așa devreme?!?...

Ea:

- M-a futut, de pe la doișpe, dă-l dracu' de nemernic!... Un alcoolic, un bețiv, curvar și bătăuș!...

Este rândul meu să continui să mă mir:

- Păi și, dacă l-ai văzut cum e, cine pizda mă-tii te-a mai pus să-l iei de bărbat?!?...

Mi se uită-n ochi, dur:

- Auzi? Lasă vrăjeala, că tu ești un domn!... N-ai tu față de om care dă-n femei!... Prea mi-am luat-o, ca să nu mă prind!...

Trec la contra-atac:

- Dacă tot ești tu așa bună cititoare de priviri, știi că, dacă trecem pe orizontală, te fut nu numai în pizdă, ci ți-o dau și-n gură și ți-o bag și-n cur?...

Râde:

- Derbedeule!... Tu vrei să te culci cu mine!...

- Da, dar nu ca să dorm, că treaba asta o pot face cu nevastă-mea!...

Pare, sincer, surprinsă:

- Au!... Ești însurat!...

Răspund, ferm:

- Da! Și, culmea, că-mi mai și iubesc nevasta!...

Face pe indignata:

- Și-atunci, ce treabă ai avut de să stai la taclale cu mine?!?...

Mă umflă râsul:

- Eu n-am avut treabă decât cu un bușon de benzină, puțin înghețat și înțepenit!... M-ai bine spus, tu te-ai băgat în seamă cu mine!...

Tace, așa că tot eu, convins fiind că am ajuns la sfârșitul capitolului:

- Hai, dulceață mică, bagă-te-n mașină și hai să ne vedem de drum!...

Pentru o clipă, pare descumpănită, apoi, cu tupeu, trage de portiera din dreapta a autoturismului meu, proprietate personală și se instalează pe scaun!...

Ce să fac, intru și eu, regretând profund că am apucat să scot butoanele suplimentare care, dacă erau la locul lor, ar fi împiedicat-o pe gagică să poată deschide portiera!...

O iau la ture:

- Scumpete mică, eu mă refeream la mașina gagicii, prietenei tale, sau ce ți-o fi, nu la autoturismul meu, de om însurat, cu familie și doritor de copii!...

Mă ia tare:

- Vrei copii?... Îți fac eu!...

Mă învârtoșez:

- Puiule, după asemenea declarații, dac-o fi să fie, cu tine n-o fac decât, sigur, sută la sută, doar cu prezervativ!...

Nu zâmbește, nu se-ncruntă, ci doar îmi spune, scurt, ca un fel de ordin:

- Ia-o spre Foișorul de foc!...

Pricep ideea, așa că mă conformez.

Nu apuc s-o bag într-a doua, când întreb:

- Și... amica ta vine după noi?...

Mă ia la ture:

- Ce, vrei cu două?!?...

- În nici un caz, dar... ai lăsat-o așa, fără informație!...

- Dă-o dracului, că se descurcă!... Doar și-a făcut plinul!...

Ajunși lângă foișor, îmi indică unde să parchez, apoi intră-ntr-un bloc.

Iese, relativ repede, cam îmbufnată:

- Hai, că n-avem noroc!... Aici nu se poate!...

.................................................

Suntem pe undeva, poate departe, prin Buftea...

Timpul nu ține cu noi!... Ninge, viscolit!...

Ajungem la „locul de odihnă" pe care-l știu eu!...

Portarul, deși mă cunoaște, e cam căcat pe el!...

În cabane, nu prea sunt condiții!...

Îl liniștesc:

- Las' că merge!...

Opresc în parcare, în dreptul ultimei cabane...

Mimoza, mă ia la ture:

- Ce trântor ești!...

Mă apucă dracii:

- Auzi, comand niște cafele, apoi ne cărăbănim!... Nu te las în drum, pe șosea, așa cum meriți, ci te duc acasă, sau unde-mi ceri!...

O văd că se îmbățoșează:

- Mă duci unde vreau eu!... O vreau tare, mare, o vreau peste tot!... Ce, crezi că scapi?!?...

O simt cum îmi belește capul pulii cu limba, cu buzele, cu sufletul!... Mă fute cu aplicație, cu entuziasm, cu dragoste!...

O opresc, aproape cu forța și-i iau urechile la forat, la mușcat, morfolit, chestii...

Cobor la jugulară - cred că pulsul i-a sărit demult de sută!... Gâfâie și se bâțâie de nu mai știe de ea!...

Totuși, nu-i lipsită de inițiativă, că deja sunt descheiat la șliț și, mai mult cu forța, mă ține de pulă - de fapt, nu mă ține, ci mai mult îmi trage de piele înapoi, apoi mi-o lasă, pentru ca iar să repete „operația"!...

Deja sunt ud leoarcă de la cât lichid seminal îmi iese din pulă, iar fata profită, mânjindu-mă cu el de-a lungul pielii pulii și tot frecându-mi-o, cu elan și îndârjire!...

Gata!... N-are rost să ne mânjim hainele!...

O dezechipez șăgalnic, ba un nasture, ba un fermoar, ba un elastic, ba ceva sărutări, limbuțe trase pe ici, pe colo, mai puțin în găoace, că, deh, om cu prințipuri, acolo, doar la nevastă!...

Gâfâie ca o apucată, așa c-o apuc și eu de craci și i-o introvâr, dur și fără menajamente, că tot e udă de zici că se va produce, în curând, vreo inundație...

Știu clar c-o doare!... Sunt muuuuult, mult, mult prea mare pentru fofoloanca ei, dar... ce-mi pasă?!?... A vrut pulă, n-are decât, că doar nu mi-a cerut-o în centimetri!...

Nu țipă, doar grohăie și, culmea, nu se încordează!... O fi fiind vreo masochistă, ceva, că doar știu bine c-o doare la modul cel mai serios!... Nu cedez. O fut la greu, i-o dau cu elan și cu hotărâre - sper să n-o ia cu „leașin"!...

Mă opresc. Am chef s-o pun capră, s-o iau pe la spate... O întorc, iar ea, între timp, revenindu-i respirația, îmi transmite:

- Băi!... Să nu cumva să te scapi acolo, că sigur mă faci mămică!...

Nu sunt chiar foarte aproape, însă simt nevoia să-mi bag pula-n curul ei!... Gâfâie!...

Am eu, așa, un feeling, că nu și-a mai luat-o-n cur pân-acum!...

Nu țipă, însă, sigur, grohăie, cam ca o purcică...

Nu-mi pasă ce simte ea - vreau doar ca să mă simt eu bine!...

Deja simt cum înotătorii mei vor să iasă în nemărginirile universului!...

O fut în cur rău de tot și... ejaculez, cu satisfacție!...

Este, clar, surprinsă, însă, după cum îi tresaltă abdomenul, probabil că-i place!...

O coardă, de trei lei, sau de cât o fi costat cafeaua!...

De-abia după ce ne-am despărțit mi-am dat seama că n-am pus-o să-mi sugă pula!... Mare chestie!...

SFÂRȘIT