Despina

Nu e blondă natural - se vede la rădăcina părului, apoi, mai târziu un pic, se vede și jos...

Are ochi căprui, însă, când vrea, destul de râzăreți sau, dimpotrivă, tare rău de triști...

Nu știu dacă, la cei douăzeci de ani pe care deja-i posedă, astea se pot numi mamele, însă cu certitudine, „măslinele" astea, pe post de sfârcuri, cu siguranță că nu pot fi... ignorate!...

Nici cur nu prea are, așa că, dacă e să ne luăm după vorba din popor, este un fel de... femeie șnur, fără țâțe, fără cur, dar cu niște craci pe care nu poți să nu-i remarci, lungi de te duce gândul la un păianjen, ceva...

Are, totuși, o anume expresivitate a feței - când zâmbește, sau afișează tristețea, o face într-un mod pe care, sigur, mulți actori l-ar invidia!...

Este foarte feminină, calină și cum expresia a fost deja inventată, „iubibilă". Oricum, întorcându-mă în timp, îmi amintesc că pe atunci se numea... „futabilă"!...

Și este, într-adevăr - n-are fițe, sau figuri - poți s-o călărești, sau s-o pui pe ea să stea deasupra, că te primește oricum și oriunde, fără pretenția de a fi, pe undeva, virgină, iar ceea ce face, sau îi faci, nu-ți ascunde că-i place și că vrea, cât poți și vrei tu!...

Are acel zâmbet, de femeie futută, mult și bine, că așa-i place și nu se ascunde pe după cireș!...

Dacă nu ești vreun prost, cu idei preconcepute, nu poți să nu respecți o astfel de femeie!... E o fată grozavă!...

Are, totuși, o belea - că doar nimeni nu-i perfect - că... dacă-i pui la dispoziție o sticlă de cinci sute de mililitri de coniac albanez, nu prea apuci să bei și tu mai mult de un păhărel, întrucât restul se duce pe gâtul Despinei...

Nu se manifestă, ulterior, ca femeile bete, însă, clar, la capitolul ăsta, fata nu se-ncurcă!... Este, ca să zic așa, campioană!...

O avea sânge albanez în instalație - am încercat să-i ofer whiskey, vodcă, dar ea tot cu... albanezii!... În fine, asta-i place, asta-i dau, că doar e musafir, la mine acasă, iar eu, de mic, am învățat să fiu o gazdă amabilă!...

După atâtea luni, de când ne știm, în sensul biblic al cuvântului, nici nu mă mai ating de „albaneza" ei!... Eu, cu sticla de Cabernet Sauvignon, iar Despina, cu sticla ei de „spirt" albanez- deh, fiecare cu... „beleaua" lui!...

De regulă, o femeie fără țâțe, fără cur, cum e cazul Despinei, nu mă incită, excită, chestii, însă, fata asta, nu știu cum, mi-o face s-o am „beton", încă înainte de a se apropia, sau atinge de mine!...

N-are decât un text, scurt, clar, concis și... precis:

- Te vreau!

Când o aduc la nivelul spasmurilor orgasmice, o mai ia pe... „arătură":

- Iubește-mă, adoră-mă, fă-mă să mă simt femeie!...

O necăjesc și eu:

- Ce te-aș mai mușca de buzișoarele tale de curvă bagaboantă, de pizdă răsfutută, de târfă stricată, de ordinară și expirată, dacă mi-ai fi nevastă!... Nasoalo!...

Mi se uită, urât, în ochi, însă, deja, sunt cu degetele în fofoloanca ei, acolo, la lindic, unde știu că-i place, ce-i place și... cum îi place!...

Închide ochii și mă lasă, pur și simplu, să ...„bat câmpii"!...

O respect - are acea fermitate, demnitate, tărie de caracter, pe care nu toate le au!...

Când mi se uită în ochi, n-o face teatral, închipuit, ci, pur și simplu, avem un contact vizual - e mai profund, vă asigur, decât cel sexual!...

Ne-am cunoscut la un concert de muzică de cameră - nu mai țin minte care - ne-am uitat, surprinși parcă, unul la celălalt, fiind așezați pe scaune alăturate.

Sincer. nici nu mai țin minte care dintre noi a apucat să se așeze primul.

În pauză, afară, pe hol, la o țigară, am intrat în vorbă - amândoi am vrut s-o facem, așa că nu pot spune care dintre noi a „pus mâna" pe inițiativă.

La momentul petrecerii acțiunii, este studentă, undeva, n-are importanță unde și, destul de rar, mai participă și la astfel de... „adunături"...

Nu mi se dă moartă după muzica clasică, însă, cum nu-i displace, mai „freacă și ea, menta", uneori, ca să mai treacă timpul și să-și mai facă ceva „spălături" la creier...

N-am habar cât de cultă e, însă, cu siguranță, din moment ce știe să citească, aproape sigur știe să și scrie!...

O întreb, abrupt, aproape brutal:

- După chestia asta, ce zici de un Queen, un Jarre, sau de-un Floyd, ceva?...

Îmi răspunde repede, râzăreț:

- Dacă mi-l dai pe Filip, de-i mai zice și Collins, a ta sunt!...

- Se face, domnișoară, cu plăcere!...

Mi se uită în ochi - cum ziceam, avem ceva, un ceva care este extrem de profund, însă pe care nu-l pot explica!...

De fapt, nu-mi pot explica nici mie, d-apoi altora!...

Cum pauza este foarte aproape de sfârșit, fac gestul, îmi manifest intenția de a reveni în sală.

Mă prinde de braț, finuț, cu un soi de erotism indescriptibil:

- Ce mai așteptăm, hai să mergem!

Trebuie să recunosc că nu mi se întâmplă în fiecare zi să dau peste astfel de femei!...

Cred că nu reușesc să parez și se vede chestia asta și pe moaca mea, că prea zâmbește, amuzată...

Cum locuiesc foarte aproape de sala de concerte, ajungem în doar câteva minute.

Phil e la locul lui, pe una dintre sutele de benzi, de fapt, pe trei benzi, așa c-o las să aleagă.

Verdictul vine abrupt:

- Oricare!

La băutură, când deschid barul, că doar vreau s-o impresionez, fata ochește, undeva în spate, modestă, sticla de... Konjak - trăiască Albania!... Nici nu mai țin minte cine mi-a adus-o, dar... devin, de când cu Despina, „abonat" al alimentarelor!...

Nici nu știți ce... „scandal" mi-a făcut, cu ocazia celei de a doua vizite, când m-a găsit fără... albanez!...

Revenind la prima vizită, nu apucă Filipache să... „dea pe goarnă" cinci piese că, deja, Despina a golit, cu entuziasm, juma' de sticlă!...

Din ce o văd și o simt, este, în continuare, perfect lucidă.

Cum stă, pe fotoliu, aplecată în față, nu tolănită, mi se uită în ochi, apoi, simplu, îmi spune:

- Te vreau!

Oi fi fiind eu bărbatul fatal, el futadore, il mascalzone, însă, recunosc, mă cam pune să stau pe strapontină...

Trebuie să parez și eu, în vreun fel. Umblu la un sertar și scot, prezervative normale, prezervative cu buline (cu bube, cum le numesc eu) prezervative cu striații (adică, cu dungi), anticoncepționale vaginale (pastile de băgat acolo...)

Scoate la înaintare un zâmbet mare, apoi, ridicând cutia cu pastile anticoncepționale, mă întreabă:

- Astea se iau cu apă?...

Gata, că prea mă șicanează! Îi răspund:

- Nu iubire, că pe cale bucală, nu rămâi gravidă, orice-ar fi!...

Râde - s-a prins că... a „întins coarda" cam prea mult!...

Trebuie să-i dau o replică, oricare ar fi:

- Te dezbraci tu, o fac eu, sau... chemăm sectoristul?...

N-are treabă:

- Tu, mă dezbraci pe mine, eu pe tine, iar sectoristul n-are decât să se ducă la nevastă, sau la amante!...

Când o îmbrățișez, primul lucru pe care-l fac este să mă aplec și să-i iau sfârcul în gură - prea e mare și iese în evidență!...

Mă ia de ciuf, mă ciufulește, mă trage un pic, apoi se vaită:

- Și pe celălalt, că morrrrrr!...

Că tot suntem în picioare, față în față, o apuc de bucile curului, alea mici, de damă șnur, ridicând-o de la sol....

Pricepe șpilul, așa că-și saltă cracii și-mi îmbrățișează șoldurile.

Cu pula, deja sculată, nu-i problemă, că tot ea, cu o mână, mă prinde de mătărângă și și-o înfige în „apropont".

Bagă textul:

- Să nu termini în mine!...

Nu a vrut să folosim nici prezervative și nici anticoncepționale, că ea... „nu-i curvă"!...

Deh, mentalitatea anilor cu pricina!...

Mă aplec, o pun cu curul pe marginea patului și... dă-i pompe, bădie, tari și îndesate - urlă de plăcere, de durere, dar, cu siguranță, mai mult plăcere, că-i destul de adâncă-n pizdă și are unde să i se scalde cariciul!...

Iar mi se uită-n ochi, acel contact imposibil de explicat - i-o scot din pizdă și, cu tupeu și elan, mă ridic până-n dreptul boticului. Îi zâmbesc, însă doar cu buzele, pentru că-n rest, sunt încruntat:

- Ia-o!...

Mi-o ia, mi-o suge, mi-o linge, mi-o freacă, mă strânge de coaie, mă scarpină-n spatele coaielor, ba mă scarpină și la gaura curului, mă strânge de buci, apoi, când explodez, se bucură de fiecare picătură de sloboz ce-mi iese din pulă - cică-i fericită!...

Eu, ce să zic?!?... Sunt terminat, fizic, psihic și moral!...

O ținem așa, aproape un an, însă știu, mai mult sau mai puțin cu ocolișuri, că are un anumit interes, undeva, n-are importanță unde...

Asta-i „piesa"!...

E chestii care se poate spune și altele, care nu se poate spune!...

SFÂRȘIT