Mia

Apropos de prezență, procentul de participare la bal nu este decât de vreo șaizeci la sută...

Mulți, deși au contribuit financiar, nu s-au prezentat!

În fine, treaba lor!...

După ce ne bem sucurile, o iau, din nou, pe Mia la dans.

O observ pe profa de chimie care mă pironește cu privirile, iar când este sigură că mă uit la ea, îmi zâmbește și-mi face cu ochiul.

Între timp a apărut și soțul ei.

Pe la unsprezece, îi văd că, după ce bărbatu-su dă mâna cu tot corpul profesoral, își iau picioarele la spinare, braț la braț, ca doi porumbei...

Oricum, mișto pereche!

Apreciază și Mia chestia asta:

= Băi, tu ai văzut ce bine semeni cu soțul tipei?!? Cred că de-aia îi place de tine!...

= Bine, hai, dă-i cu croșeta înainte, că dacă-ți spun să te potolești, văd că n-ai de gând să m-asculți! Coțofană bârfitoare ce poți să fii!...

= Ce vrei? Așa suntem noi, fetele...

= Bine, gâsculiță mică!...

În loc să se supere, o umflă râsul:

= Mai degrabă rățușcă! N-ai văzut ce bine pap?!?...

= ... Taci, că te duc iarăși sus!...

= ... Mai bine mă duci, dimineață, la tine, sau, dacă vrei, vii la mine, că ai mei sunt plecați la serviciu.

= Facem altfel. Vin dimineață și te iau de acasă și mergem la mine. N-am chef să vină vreunul dintre ai tăi acasă din cine știe ce motive și să ne surprindă făcând cine știe ce prostii!...

= ... Hmmmm... Prostii! Abia aștept!

În sfârșit, apropiindu-ne de miezul nopții, mă duc la masa corpului profesoral și, bărbătește, dau mâna cu fiecare prof în parte, iar la profe le sărut, ceremonios, mâna, inclusiv profei de engleză cu care, de fapt, sunt certat -- am avut tupeul să-i demonstrez că știu mai multă engleză decât ea...

Apoi, o iau la braț pe Mia și o conduc la ea acasă.

Tot insistă s-o conduc, măcar până la ușa apartamentului -- sunt sigur că vrea să mă arate, pe post de trofeu, părinților...

Deh, cum nu sunt vreun timid, accept.

Aici, alta! Maică-sa, că nu și nu, că să intru, că să servesc cu ei o cafea și un coniac, că deh, de-acum am intrat și noi în lumea adulților...

Conversația se desfășoară plăcut -- nici unul dintre cei aflați la masă nu este vreun tâmpit.

Oricum, maică-sa îi tot aruncă ocheade fiică-si.

Mi-e clar că are ea ceva bănuieli...

În fine, așa sunt mamele(le)...

Pe la ora unu și ceva mă retrag.

În douăzeci de minute ajung la mine, mergând, lejer, pe jos...

La tinerețea și condiția mea fizică, nu se pune problema că aș fi obosit.

Aici, mă iau ai mei la descusut -- cum a fost, câți au venit, dacă m-am distrat, chestii, socoteli...

Singurul supărat a fost tata, auzind că, la plecare, i-am sărutat mâna profei de engleză, pe care tata n-o scoate din vacă și infractoare.

Tipul știe și mi-a spus-o și mie, că gagica a avut o întrerupere de vreo șapte ani din învățământ, întrucât l-a călcat pe unul cu mașina, pe trecerea de pietoni...

Nu încetează să-i tot înjure pe ăia care i-au permis să revină la catedră...

Ajung să-i iau eu apărarea:

= Hai, tată, c-a fost accident! Doar n-a fost cu intenție!...

O mai bagă, ca bonus, de vreo trei ori în pizda mă-sii...

N-are el cine știe ce grețuri în ce mă privește, cu condiția ca nu cumva să se ia cineva de nivelul meu de pregătire la limba engleză.

Când eram mic, s-a luptat ca un leu cu mine, să mă convingă să fac franceza, că pe aia o mai știu și ei, pe când engleza... ioc!

Totuși, puiul de leu s-a dovedit a fi mai încăpățânat, așa că tot pentru engleză am optat.

Să te ții, după aia, alte presiuni!

Că, neapărat, să-mi pună meditator, cum are și băiatul lui Cutare și fata lui Cutare...

Eu, tot căpos, că profa mea e foarte bună și că explică lucrurile foarte bine...

Când știa că urmează să primesc rezultatul la prima lucrare de control, și-a lăsat toate treburile baltă și mă aștepta, în fața curții școlii, plimbându-se ca leul în cușcă...

Când m-a văzut că mă apropii de ieșirea din curte și că am fața cam pleoștită, a înțepenit!

A dat-o pe oltenește:

= Ce făcuși mă?

= Lasă-mă, tată, că sunt supărat!...

= ... Bă! Nu mă fierbe! Zi-mi ce făcuși!

= Un rahat! Am luat opt!...

Îmi cere să vadă lucrarea -- nu-i vine să creadă -- vede că, într-adevăr, am luat opt.

Capătă o privire cam tâmpă:

= Și... ce nu-ți convine?!?

= Nu-mi convine, pentru că la ce greșeli am avut, cred că, totuși, meritam nouă!...

Mă ia în brațele lui de uriaș și mă pupă:

= Bată-te norocul să te bată!...

Se oprește, se gândește, apoi îmi ia ghiozdanul din mână și-mi spune:

= Hai cu mine!

Se deplasează cu o viteză de aproape că trebuie să alerg ca să pot ține pasul cu el.

Ne oprim în fața unui magazin pentru puștime -- Cutezătorii, parcă -- intrăm.

Scoate din buzunar trei mii de lei -- pentru cei care nu știu, la vremea respectivă, suma era imensă, mulți oameni cu vechime în câmpul muncii nu aveau asemenea bani, după o lună de muncă...

Îi pune pe taraba vânzătorului:

= Ai aici trei mii -- îi dai copilului tot ce vrea, de banii ăștia!...

Vânzătorului îi sar ochii din cap, iar eu mă încrunt:

= Tată, nici măcar pentru zece nu merit așa ceva!...

= ... Lasă, că știu eu mai bine ce meriți și ce nu meriți!...

Din păcate, se pare că încă de atunci începuse să încolțească sămânța discordiei dintre noi...

Nu, n-am cheltuit decât vreo sută de lei -- am cumpărat o trusă de traforaj, iar tata a ținut să cumpere un car de placaj, de parcă dispărea magazinul din peisaj...

Apoi, a ținut neapărat să ne oprim pe la cofetăria Athenee Palace și să-mi dea să mănânc o înghețată de ciocolată, știind foarte bine că maică-mea nu este de acord ca eu, cu gâtul meu sensibil, să mănânc înghețată.

Chiar face mențiunea:

= Să nu mă spui mă-tii!...

Nu, nu m-am îmbolnăvit și nici nu am răcit!...

Seara, după ce a dat un telefon, m-a luat, colet și m-a dus, împreună cu lucrarea de control, acasă la un profesor universitar.

Nu numai că l-a pus pe ăla să se uite pe lucrare, dar l-a și pus să facă conversație cu mine, în limba engleză...

Deh, ce draci de conversație, când eu sunt doar la primii pași?!?...

Iar începe să se lamenteze că refuz să fac meditații...

Noroc cu proful universitar, cu care înțeleg că este în relații de prietenie:

= Băi, potolește-te -- mă faci să vorbesc de față cu copilul! Din moment ce el singur, cu puterile lui, a obținut asemenea rezultate, de ce nu-l lași în pace?!? Ești... sufocant! Zău așa!...

În fine, revenind la firul poveștii, ne zicem noapte bună și plecăm la culcare.

Am grijă s-o rog pe mama să mă trezească dimineața, înainte de a pleca la birou, că... am o treabă...

Mama știe exact cam la ce fel de treabă fac eu referire, dar... nu comentează...

Dimineața, la nouă, sunt deja în fața apartamentului Miei.

Cam are ea ochii lipiți, însă se vede pe ea că se bucură sincer că mă vede...

Intru, o iau în brațe, o sărut, constatând, cu plăcere, că tratația din seara precedentă a făcut-o să progreseze într-ale sărutului...

Mă roagă să nu mă supăr, însă nu a apucat să facă un duș...

= Hai că-l facem împreună, la mine...

Se pare, însă, că fata are ideile ei...

Se repede la fotoliul în care sunt așezat și-mi atacă pantalonii, apoi chiloții...

Nu asta aveam în plan, însă se pare că pula mea este o trădătoare, întrucât ține cu Mia, nu cu mine, așa că se scoală, la greu...

O pun pe Mia în genunchi, apoi o fut în gură.

De data asta nu mă mai tem pentru vreo rochie, să nu ne prindă cineva, chestii...

Reușesc s-o conving să-mi țină cu mâna baza pulii...

Nu cred că reușesc să mă țin bățos mai mult de zece minute -- mă slobozesc în gura ei, iar fata, mult mai încrezătoare ca aseară, nu stă pe gânduri, ci înghite, pe măsură ce-i livrez...

Unde mai pui că mi-o și suge, însă finuț...

Mai târziu îmi spune că a citit destul de multă literatură pornografică, așa că a avut de unde să se inspire...

Se ridică și-mi spune:

= Să nu te miști!

Dispare și se întoarce cu un prosop ud, dar cald, cu care mă șterge pe pulă...

După ce se asigură că sunt curat, pleacă și face duș.

În nici zece minute este înapoi.

Nu trebuie să insist -- se îmbracă și plecăm.

Îi propun să mergem la o cofetărie. Nu mă refuză.

Îmi povestește că părinții i-au pregătit o zestre de o sută de mii de lei, plus un apartament de trei camere, proprietate personală, complet mobilat, plus o Dacie...

Ghinion! N-am eu treabă cu interesele materiale, plus că și ai mei, la o adică, au destul!

Îi povestesc și eu că are de făcut o facultate, de trăit anii frumoși ai tinereții și de-abia după, poate să-și facă planuri de măritiș...

E cam descumpănită -- e clar că ceea ce aude nu prea este în concordanță cu ideile ei...

Îmi povestește că, la o adică, își poate vedea de studenție, chiar și cu un copil, întrucât părinții sunt gata să-i acorde tot sprijinul...

= Mia, la o adică, dacă este să am un copil, mi-l cresc singur, adică eu și cu cine l-am făcut! E copilul nostru, nu al bunicilor! Ei, la timpul lor, ne-au crescut pe noi!...

Nefiind tâmpită, nu se angajează în vreo polemică...

Mi-e clar că a adoptat politica pașilor mărunți...

Zice ca mine, sau tace, apoi, încet, mă aduce în postura în care nu mai am altă alternativă...

Apreciez, trebuie să recunosc, inteligența și parșivenia ei de femeie în devenire, însă nici eu nu sunt vreun târtan neexperimentat...

Sunt sigur că știe, probabil că de la mă-sa, că bărbatul trebuie subjugat sexual -- mai întâi îi dai, apoi îl tai de la porție, condiționând favorurile, ca să mă exprim astfel...

Deh, deocamdată ea este la faza cu datul...

De asemenea, sunt convins, îi place și mai și moare de curiozitate!...

Ajunși la mine, o dezbrac, apoi îi iau lindicul la trântă -- tremură din toate încheieturile -- am eu o bănuială, că, pe lângă faptul că este excitată, are ceva probleme de natură patologică, la nivel de sistem nervos.

Am văzut destule femei zgâlțâindu-se, însă nu ca ea...

Oricum, nefiind doctor, nu-i pot pune un diagnostic...

În cinci minute, e fleașcă...

O las puțin să se liniștească, apoi, serios, uitându-mă în ochii ei, îi spun:

= Mia, cu partea orală, cu siguranță, suntem pe drumul cel bun. Acum cred că e cazul să încep, fără să grăbim lucrurile, să te inițiez, cât de cât, și-n partea anală...

Tresare, surprinsă:

= ... Adică, vrei să... mi-o bagi în... fund?

= În cur, puiule, Graur a zis cur, că așa-l cheamă! Sau anus, dacă vrei!...

O văd cum i se umple, instant, fruntea, de broboane de transpirație...

= Uite, o să merg la bucătărie și o să aduc o bucățică de unt. Ideea este să-ți placă, nu să te doară, sau să te usture...

= ... Mi-e frică!...

= ... Și nu e normal?!? De câte ori te-ai futut în cur până acum?!?...

Nu mai stau la vorbe -- mă ridic și plec la bucătărie.

Când mă întorc, surprise! Mia este așezată pe fotoliu, cu o țigară între degete, complet îmbrăcată!...

Îi torn un pic de whiskey și-mi torn și mie. Mă uit în ochii ei:

= Este, într-adevăr și asta o opțiune!...

Incepe să dea apă la boboci, pe bune, cu lacrimi adevărate...

Îmi umplu paharul cu whiskey și mă servesc cu entuziasm.

Sunt, deja, iritat. Doar n-am forțat-o, însă ea acum plânge de ambiție!...

Nu vreau, de al dracului ce sunt, să mă încadrez în ce crede ea și mă-sa despre bărbați!...

Vorba aia: socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă!...

Las farfurioara cu unt, devenit inutil, pe noptieră, apoi, tacticos, încep să mă îmbrac.

Trage cu nesaț din țigară, apoi:

= De ce-mi faci asta?!?...

Mă uit la ea, ca la o nebună:

= Adică?

= ... De ce te porți așa cu mine?!?...

= Mia, în relația dintre doi oameni, cel puțin din punctul meu de vedere, când e vorba de căsătorie, de copii, importante sunt sentimentele, nu banii, casele, mașinile sau mai știu și eu ce draci!...

= ... Cu ce ți-am greșit?...

= Deocamdată, cel puțin, cu nimic! Tu ai ideile tale, iar eu pe ale mele! Din păcate, se pare că cele două seturi de idei nu prea sunt compatibile!...

= Zău că nu te pot înțelege!...

= Păi vezi, tocmai asta-i problema! Ți-am spus eu vreo clipă că sunt îndrăgostit de tine? Ți-am spus că te vreau de prietenă exclusivă, că te vreau de nevastă? Hai, răspunde-mi!

= ...

= Mia, din punctul meu de vedere, cel puțin, să-ți fie clar: indiferent unde ajungem, pe plan sexual sau sentimental, consider că suntem doi oameni care ne placem unul pe celălalt, însă doar atât!...

= ... Adică, pentru tine, sunt doar o curvă!...

= ... Adică, până adineaori, te consideram o tânără care vrea să-și înceapă viața de adult. Din păcate, se pare că tu ai idei preconcepute și nu-l vezi în fața ochilor decât pe ofițerul stării civile, în fața căruia să spui da, apoi pe medicul ginecolog care să-ți comunice că urmează să ai un copil!...

Mă dă pe filozofie:

= ... Bine și nu-i asta menirea vieții?!?...

= Ba da, cu certitudine, însă mai sunt niște condiții de îndeplinit! Trebuie ca între cei doi oameni, femeie și bărbat, să apară acel sentiment pe care, generic, îl numim dragoste!...

Se apleacă, admirându-mi modelul covorului:

= Dragostea trece prin stomac!...

Clar, n-am nici o treabă cu fata asta:

= Draga mea, sper să ajungi, cîndva, în viață, să vezi că dragostea se ridică deasupra... stomacului, ca să te parafrazez...

= ... Da, știu, la vorbe ești tare!...

= Ținând cont de faptul că ești sictirită, o să trec peste măgăria pe care tocmai ai spus-o!...

Mai trage un fum din țigară, apoi o stinge cu năduf:

= Știi, de fapt, astăzi aveam de gând să te pun să mă faci femeie...

=Stop!... Tu ai auzit ce ai spus?!?

= ...?!?...

= Cum adică să mă pui?!? Ce sunt eu, vreun instrument?!?... Vreo mașină de spălat? Frigider?!?...

Este, clar, complet dezorientată, așa că-mi iau libertatea să continui:

= Puiule, la chestia asta trebuie să mai particip și eu -- să vreau să te fac femeie, în cazul în care ÎMI CERI să te fac femeie! Pricepi nuanța?...

= ... Hai, filozofule, că devii prea complicat pentru mine! Eu plec. Nu-i nevoie să mă conduci!...

O conduc, totuși, până la ușă.

N-a trecut anul, că, deja fiind studentă în primul an, s-a căsătorit, iar când era în anul doi, a născut.

În anul trei a divorțat, iar în anul patru s-a măritat cu un tip cu vreo douăj de ani mai purisan ca ea...

Astăzi, habar n-am -- soțul, dacă au rămas împreună și dacă mai trăiește, ar trebui să aibă peste șaptezeci de ani...

Oricum, după ce s-a măritat cu babalâcul, a rupt relațiile cu toți și cu toate, așa că n-am mai primit nici un fel de update-uri.