Venera 06

Sunt stresat, recunosc - nu le am pe-astea cu BDSM-ismul!...

Nu trebuie să-mi transmită vreun buletin informativ - sunt sigur că Venera, tâmpită cum e, s-a apucat de prostii - topoare, cuțite, săbii, sau cine știe ce alte căcaturi!...

Eu, sincer, vreau doar s-o fut, să-i dau muie, să-i penetrez curul ăla surprinzător de primitor, să mă joc cu senzațiile ei pe care este mai mult decât dispusă ca să le aibă!...

Totodată, mă întreb cum se descurcă fata asta, să-și ia liber de la birou două zile la rând, așa, fără vreun motiv întemeiat.

Dar, gândindu-mă mai bine, ce-mi pasă?!? Serviciul ei, viața ei și așa mai departe...

Mă primește conform a ceea ce deja a devenit obicei, înfofolită în halatul ei de baie, spălată, neparfumată, cu clisma făcută și văd că-i place, cu mențiunea că, deja, este cu chestia aia mică-n fund.

Când sunt extrem de aproape de ea, o simt că miroase - fata deja a dat pe gât ceva Metaxa.

N-am nevoie de vreo confirmare, întrucât pe masă tronează o sticlă începută, un pahar plin pe jumătate și, alături, în dreptul fotoliului pe care mi-am făcut obiceiul să mă așez eu, un alt pahar, curat.

Sunt sigur că deja am mai menționat chestia asta pe undeva - Venera nu este deloc vreo proastă, sau, eventual, naivă.

Îmi simte surprinderea din priviri, din atitudine, așa că trece la explicații:

- Știi, gândindu-mă la ce-o să facem astăzi, am simțit nevoia să-mi fac curaj, însă să știi că în afară de ce-am golit din paharul pe care-l vezi, n-am mai băut decât unul!...

Fără vreun alt comentariu, se precipită spre o sacoșă de cumpărături lăsată neglijent lângă pat, de unde scoate și aruncă pe pat vreo cinci, sau șase legături de sfori, frânghii, sau cum s-or numi chestiile alea din plastic pe care le întinzi ca să pui pe ele rufele la uscat. Luând una și pasându-mi-o, menționează:

- De mătase n-am găsit, sau n-am știut eu unde să caut...

Pipăi sfoara, realizată dintr-o împletitură de multe fire din plastic care, per ansamblu, mi se par foarte rigide. Agresive, chiar. Mă iau de Venera:

- Pui mic, dacă te leg cu chestii de-astea, tu-ți dai seama ce urme-ți lasă?...

Îmi bagă mâna în buzunarul de la piept al cămășii și extrage de-acolo pachetul de țigări și bricheta.

Scoate o țigară, și-o bagă-n bot și și-o aprinde, apoi trage din ea de aproape mă face să cred că a tras în piept. Scoate fumul prin pufăiala ei obișnuită, apoi mi se uită-n ochi:

- La cât de des ne vedem noi, ce te face să crezi că nu sunt dispusă ca să port câteva zile numai mâneci lungi și pantaloni?!?... N-au decât să-mi lase urme, oricât de adânci!...

Lasă țigara-n scrumieră, apoi se apleacă din nou și extrage din sacoșa de cumpărături o chestie, de nu-mi vine să cred. Un ditamai castravetele, de vreo treizeci de centimetri lungime și... destul de gros. Cu siguranță mai gros decât pula mea!...Îl aruncă, neglijent, pe pat, lângă legăturile pentru rufe, apoi se apleacă din nou la sacoșă și scoate o foarfecă. Menționează:

- Asta-i pentru funii, nu pentru castravete!...

Se uită un pic în dodii:

- Să vezi ce pot face două profesioniste cu leguma asta!... Dacă vrei, îți pun filmul. E cu lesbiene...

Zâmbesc:

- Stai liniștită, că am suficientă imaginație încât să n-am nevoie de lecții, chiar și de la niște profesioniste!...

Cum, deja, sunt așezat pe fotoliu, vine și-mi sare-n brațe, ca o puștoaică, sărutându-mă pe nas, apoi se apleacă și pune mâna pe sticlă. Îmi toarnă și mie o porție zdravănă din licoarea numită Metaxa.

Ia paharul, mi-l dă, apoi se apleacă și mai tare și-și apucă propriul pahar.

Dăm noroc, apoi sorbim. Îmi zâmbește:

- Am chef să mă chinui rău, rău de tot!... O să caut și o eșarfă, ceva, ca să mă legi la gură, să nu pot țipa!...

Se uită-n tavan, cu năduf:

- Ce nasol că am câțiva vecini, pensionari ai dracului, de nu pot și eu să țip, să mă eliberez, să mă simt bine!...

Mă umflă râsul:

- Adică ce, soro, dacă nu țipi când te fuți, nu te simți bine?!?...

Râde și ea:

- Lasă-mă măi!... Mi-ar plăcea să pot fi undeva, într-o cabană, ceva, în mijloc de codru des și... să pot țipa, să pot urla, să fac ca toate alea!... Cu afurisiții ăștia de vecini, nici măcar când mă uit la televizor sau pe laptop nu pot da prea tare sonorul!...

- Să înțeleg că ești înconjurată de pensionari?!?...

Mai trage o dușcă din pahar:

- Ei, nu chiar, însă trei garsoniere din zonă sunt locuite cu astfel de persoane, așa că e mai mult decât suficient!...

Iar râd:

- Sper că nu le dorești moartea!...

Râde și ea, apoi redevine serioasă:

- Lasă-i măi, că sunt și ei buni la ceva!... Nu cred că hoții și-ar permite să vină pe-aici în vizită!...

- Bun, deci înțeleg că-ți convine să ai astfel de vecini, doar că ți-ai dori, cel puțin când vin eu în vizită, să-i știi plecați la piață, undeva...

Tresare, confirmând:

- Chiar, măi!... Ce grozav ar fi!...

Zâmbește strâmb:

- Știi că astă-iarnă, când a fost ghețușul ăla, le-am adus eu pâine?...

Mă uit la ea, mirat din cale-afară... Tot ea:

- Habar n-ai tu cât de mult mi-au mulțumit!... Întâmplarea a făcut că m-au văzut și vecinii de-alături. Ăștia sunt căsătoriți și, după ce se aude, câteodată, noaptea, am impresia că se străduiesc să-și facă și moștenitori!...

Râde:

- Apropos de moștenitori!... Ieri începusei ceva cu aparatul tău reproducător în cavitatea mea bucală. Nu vrei să continuăm?...

De data asta, după ce-mi mai dă un pupic pe nas, coboară mai mult și-mi deschide gura cu limbuța ei destoinică. Ne sărutăm preț de un minut, apoi, tot ea, se retrage și se ridică:

- Hai, dă-ți astea jos, să nu le șifonezi!...

Mă ridic și, în timp ce mă dezbrac, o întreb:

- Nu mi-ai zis ce-a fost cu tinerii futăcioși de alături, când te-au văzut că le duci pâine vecinilor pensionari!...

- S-a dus tipul și și-a notat pe telefon ce produse mai vor, au nevoie, apoi, a doua zi, a venit și le-a distribuit... Mișto gestul!...

Confirm, dând din cap:

- Îhâm!...

Văzându-mă gol pușcă, Venera vine și mă împinge, să mă așez din nou pe fotoliu. Dă să îngenuncheze, însă n-o las:

- Fată dragă, fă bine și adu-mi o coadă de mătură, de mop, de ceva...

Face ochii mari și fața lungă:

- Bine, dar... la ce-ți trebuie?!?... Sper că nu vrei să mă bați!...

Pufnesc în râs:

- Pentru bătaie, dacă mă gândeam la așa ceva, ți-aș fi cerut o coadă de lopată, nu grisina aia de coadă de mop!...

Zâmbește, încă nedumerită, dar se îndreaptă spre ușa unei debarale. Mă întreabă:

- De care vrei, de mop, sau de mătură?... Să știi că am și țeavă de aspirator!...

Subit, mă răzgândesc:

- Știi ce, ai o idee foarte bună! Adu-mi țeava de la aspirator!...

În timp ce se apleacă în debara, bombăne:

- Auzi!... Idee!... Iar eu n-am habar ce-i trece prin cap!...

Mă distrez:

- Hai, femeie, că afli, curând!...

Îmi mai vine o idee. O întreb:

- Auzi, tu prosoape de-alea de mâini, mai mici, ai?

Se uită la mine, surprinsă:

- Am, sigur că da!... La ce-ți trebuie?!?...

- Ia nu mai fi așa curioasă! Ai măcar patru?

Scociorăște iar prin debara, pe un raft, apoi începe să numere:

- Două, patru, șase!... Da, am chiar șase!... Ți-ajung?...

- Perfect! Adu-le pe toate și pune-le pe pat!...

Menționează:

- Mai am două și-n baie, vrei să le aduc?

- Nu, soro, ajung astea!...

După ce le pune, derutată, pe marginea patului, îi zic:

- Hai, adu-ți cavitatea bucală-ncoace, că am chef să-mi dai limbi pe capul aparatului!...

Râde:

- Măi, golanule!... Tu vrei să-mi dai muie!... Vrei să mi-o dai la cioc!...

- Vreau să te fut în gură, bagaboantă stricată!... Hai, treci!... Lasă vrăjeala!...

Râde, apoi se conformează. Îi spun:

- Măi fată, de ce-ți place ție să-ți julești genunchii pe mocheta asta, în loc să-ți aduci o pernă, ca să stai și tu comod?...

Se gândește un pic, apoi, după ce-mi abandonează pula din gură, îmi spune:

- Nu cred că-mi trebuie, decât dacă vrei să te termin așa, aici...

Râd:

- Fii serioasă, femeie!... Cu siguranță că o să vreau să-ți explorez toate orificiile!... Mă iei doar așa, un pic, de încălzire, apoi trecem la joacă!...

Îmi zâmbește:

- Abia aștept!...

Revine la suptul pulii. Îmi place cum își rotește limba în jurul capului pulii mele, cum insistă pe ața pulii, cu mișcări de du-te vino, cum mi-o strânge cu buzele și trage cu forță, fracțiuni de secundă, alternând cu retragerea capului până-i iese prepuțul din gură, ea făcând zgomotul acela asemănător cu cel făcut de dopul de șampanie când sare din sticlă...

E pricepută și, sunt convins, chiar o face cu plăcere...

Cum mă simte că mi-a ridicat nivelul de... „atenție", mi-o lasă din gură, ținând-o cu mâna în sus, orientată spre buric, apoi se apleacă și mai mult și-mi ia coaiele la lins.

Aici, greșește. Încearcă să-mi ia un coi în gură, chestie pe care n-am putut-o suferi niciodată, însă nici n-am apucat s-o atenționez.

O opresc:

- Pui mic, mângâie-le, scarpină-le, linge-le, cât și cum vrei tu, dar, te rog, nu mi le lua-n gură, că nu suport!... Nu mi-a plăcut niciodată!...

Se vede că-i mirată, dar răspunde frumos:

- Gata, șefu', cum doriți dumneavoastră!...

Revine la lins. E bine, nu zic, însă, deja, sunt cu gândul la ce-o să facem în pat, așa că după un minut, o opresc:

- Hai în pat!... Scoate și jucăriile!...

Se repede, sprintenă și scoate tot, inclusiv două prezervative. Menționează:

- Să știi că am spălat jucăriile așa, cu tot cu protecții și-a mers!... Vedem acum dacă mai rezistă!...

Ridic și studiez și eu integritatea prezervativului de pe dildo, că ăsta mi se pare cel mai solicitat, din cauza dimensiunilor exagerate pe care le are de acoperit.

Pare-n regulă.

- Acum, puștoaico, să trecem la treabă! Dă-ți jos halatul și așează-te pe spate, cu mâinile în lateral. Sper că patul ăsta are picioare, că n-am apucat să verific.

Dă din cap că da, în timp ce se așează cum i-am cerut.

Apuc o legătură de funie, o despachetez, apoi cobor din pat și leg un capăt de piciorul patului.

Repet operațiile și la celelalte trei picioare, lăsând capetele libere pe așternut.

Îi spun Venerei:

- Dă-mi mâna.

- Care?

- Oricare, pentru că oricum o să mi le dai pe amândouă!...

Îmi întinde mâna dreaptă, zâmbind ștrengărește:

- Pe mine mă cheamă Venera și sunt sclava ta!... Da' să nu mă pui să spăl vasele, sau să fac șmotru!... Sunt doar sclava ta sexuală, ca să fim limpezi!...

Râde. Zâmbesc:

- Bine, bestie, hai să te chinui!...

Apuc un prosopel și i-l înfășor Venerei pe încheietură. Îi sclipesc ochii. Zâmbește:

- Băi!... Dar tu chiar ești hotărât să nu mă chinui!...

- Cucoană, că tot te-ai declarat sclavă, te chinui eu, dar unde trebuie și știu că-ți place! Nu așa, să te nenorocesc degeaba!...

O fac să stea cu mâna cât mai întinsă, pe lateral, apoi o leg cu sfoara aspră peste prosopel.

Nu-i bine, la cât de lat este prosopul, mai bine-l împăturesc în două!

Zis și făcut, de fapt, doar gândit, însă pus în aplicare...

Să vezi ce-i fac după ce-i leg și mâna stângă!... O să-i iau țâțele la smotocit, ca să văd cât poate să se abțină să nu țipe. În fond, îi pot confecționa imediat un căluș!...

Singura chestie nasoală, mă gândesc, este că dacă-i pun căluș n-o s-o mai pot fute-n gură - nu că țin neapărat, dar, de ce nu?!?...

După ce-i leg și mâna stângă, îi spun:

- Ia zbate-te puțin, încearcă să te eliberezi!...

Dă ochii peste cap:

- Da' ce, frate, facem teste de anduranță, de... fiabilitate?!?... M-ai legat și gata!...

- Futu-te-n limbă de sclavă neascultătoare!...

Mă aplec și-i iau țâțele la smotocit, așa cum mi-am propus. Râde, miaună, scheaună, gâlgâie, hăhăie, însă nimic suficient de tare încât să mă convingă să-i pun căluș.

O ciupesc de pubis, apoi de labiile mari ale pizdei. Tot așa, e cuminte și atentă, că doar sunt vecinii ei...

O întreb:

- Mai vrei căluș, sau îmi lași gura la dispoziție, să ți-o fut sau să ți-o sărut?... Zi-mi, cum vrei?

Se gândește:

- Dacă nu mai rezist, te anunț eu!...

- Bine, puștoaico!...

Urmează momentul surprizei. Mă aplec și ridic de lângă pat tubul de la aspirator, apoi o prind de un picior și o ajut să și-l flexeze din genunchi, ridicându-i-l. Mă așez de-așa natură încât să și-l poată sprijini pe umărul meu, apoi iau un prosopel și i-l înfășor pe gleznă. Pasul următor este să mai desfac o legătură de frânghie - noroc că a fost inspirată și a cumpărat mai multe - nu cred că va fi nevoie de foarfecă, sau de vreun alt obiect tăios...

Înfășor capătul funiei pe glezna Venerei, apoi îl înnod. Iau tubul pentru aspirator și-l extind la lungimea maximă, apoi o ajut pe sclavă să-și ridice și celălalt picior pe umărul meu.

Sunt puțin încurcat, întrucât lungimea țevii este mai mare decât lățimea umerilor mei, însă Venera deja s-a prins:

- Ca să-ți dovedesc că sunt o sclavă ascultătoare, spune-mi cum trebuie să stau și stau!

Mă scarpin în scăfârlie:

- Iubire, ți-aș spune eu cum să stai, doar că nici eu nu prea am habar cum să fac țeava asta să-ți blocheze picioarele, de-așa natură încât să nu ai cum să ți le strângi, atunci când or să-nceapă chinurile!...

Râde:

- Am o idee!... Vezi că-n sertarul din stânga, de jos, de la bibliotecă am o rolă aproape nouă, cu o bandă adezivă tare, rezistentă. Ia-o și încearcă s-o folosești!... Nu mă deranjează dac-o strici pe toată!...

Mă ridic, aduc banda - dintr-aceea gri metalizat, sigur rezistentă și lată. Apropii capătul tubului de glezna Venerei și înfășor, atât țeava cât și funia, de trei ori, apoi pun foarfeca la treabă. Deci, până la urmă, e și foarfeca bună la ceva!...

Întind funia pe întreaga lungime a țevii, apoi repet operația cu banda adezivă.

Următoarea manevră este să-i înfășor glezna Venerei cu un prosopel, apoi s-o leg, lafel cum am procedat și la celălalt picior. Cu restul funiei nu știu ce să fac, însă nici nu mă-ndur s-o ciopârțesc cu foarfeca! Las-o acolo, că nu cere de mâncare!...

Realizez că poziția în care stă acum, crăcită și cu tălpile la înălțime, e destul de obositoare, așa că mă ridic de pe pat și o îndrum să se relaxeze, întinzând picioarele și relaxâdu-le pe pat.

Zâmbesc, șugubăț:

- Hai că acum eu plec la cumpărături. Revin diseară!...

Trage un chiot scurt:

- Banditule!... Ai fi în stare!...

- Mai rău, mă duc și-l caut pe tipul ăla tânăr cu coșuri pe față și-l conving să vină-ncoace și să te fută!...

Râd. Ea nu:

- Nemernic!...

Zâmbesc:

- Soro, pardon, sclavo, eu, ca să te chinui, o să fumez o țigară și... n-o să-ți dau să pufăi nici un fum!...

Râd. Râde și ea:

- Nu pot să cred că poți să fii atât de sadic!...

Brusc, realizez ceva, total paralel cu discuția de moment. Este vorba despre tubul de la aspirator. Dacă Venera se-apucă să strângă picioarele, tubul se va strânge și el!... Nu-i bine!... Gata!... Am rezolvarea!... Iau rola de bandă adezivă și o rulez de trei ori la îmbinarea dintre țevi. Salut! De-acum, poate Venera să strângă din craci până leșină, că degeaba!... Țeava nu se va scurta!...

Se uită la mine cu reproș:

- Și eu care credeam că vii ca să mă mângâi!...

Mă reped și-i trag de jucăria din poponeață și o arunc, neglijent, lângă celelalte jucării:

- Acum, chiar că te chinui, frumoaso!... Tu, în pat, neputincioasă, iar eu, ca belferul, cu țigara-n mână și sorbind din pahar!... Sclavo!...

Se face că plânge, apoi, zâmbind strâmb, mă ia la ture:

- Dacă nu-mi dai și mie să pufăi un fum, o să zic că ești cel mai rău stăpân!...

- Bine, fă!... Hai, na!...

Mă apropii de ea cu țigara, însă, în ultima clipă, mă aplec și o sărut. După, îi dau să tragă din țigară.

Mi se uită-n ochi:

- Dacă mi-ai da și-un pic din tine, ar fi perfect!...

Mă înfurii:

- Măi femeie, tu n-ai în cap decât pulă?!?...

Râde:

- Habar n-ai tu cât de stricată sunt!... Ha, ha, ha!...

Hăhăie, de zici că-i Băsescu!... Știu că hăhăiala-i prefăcută. Știe femeia că n-am nimic cu personajul cu pricina, doar că aș vrea să-l știu acolo unde i-a băgat el pe mulți, mai mult sau mai puțin nevinovați, adică la pârnaie!... Dar deh, doar habar n-are nimeni ce s-a întâmplat cu suma aia enormă împrumutată de statul român din dispoziția lui, fără confirmarea parlamentului... Acum, e belfer, cu vilă de fost prezidente, cu tot felul de alte avantaje pe care, sincer, sunt convins că nu le merită, decât dacă este (și) cetățean american!...

Gata cu politica, hai la sex!...

- O să ți-o dau când o să vreau eu, că de-aia ești sclavă, baragladino!...

- Poți să mă și-njuri, dar bagă-mi ceva!... Bagă-mi castravetele!...

Râd:

- Coardă, coardă, coardă!... Stai așa, pe sec!... O să apreciezi mai târziu!...

Plânge, prefăcându-se, bineînțeles...

Țigara-i terminată. Nu mai am nici o scuză. Mă ridic din fotoliu și mă arunc, turcește, pe pat, între cracii frumoasei, ridicând, concomitent, țeava aspiratorului ca și pe-o halteră. E cu cracii-n sus!...

Dacă tot mi-a propus castravetele, îl „belesc" de celofanul cu care a fost livrat, apoi îl „învelesc" într-un prezervativ cu dungi. Dacă tot a avut butt-plug-ul în curuleț, hotărăsc imediat destinația castravetelui. Știu sigur că lubrifiantul pe care i-l torn, destul de abundent, pe rozeta curului, va face ca leguma să-i penetreze cavitatea anală fără mari probleme. Nici nu vreau să fiu blând. O „străpung" cu „sulița" până ce se termină prezervativul. Este tot înăuntru, acoperind, normal bunătatea de castravete...

Venera e cuminte - chiar, spre mirarea mea, nu zice nimic, nu icnește, nu... nimic!...

Pun mâna pe vibratorul Venerei, cel simplu și, iar fără vreun preambul și fără lubrifiant, i-l înfig, relativ brutal, în fofoloancă - este udă, probabil de la tot soiul de gânduri. Doar știm bine că cel mai dezvoltat organ sexual al omului este creierul!...

Chiar că sunt incitat, răutăcios, așa că pun mâna pe vibratorul adus de mine, îl echipez și pe ăsta cu un prezervativ cu dungi, apoi, de data asta un pic mai finuț și după ce l-am acoperit cu un pic de gel lubrifiant, încep forțarea în pizdă, pe lângă celălalt vibrator.

Venera, încăpățânată, tace în continuare. După ce reușesc să-i înfig și cel de-al doilea vibrator în vagin, le pornesc pe-amândouă, să vibreze...

Venera este cu ochii închiși, într-o stare în care n-am mai observat-o până acum - un soi de tensiune. Brusc, mi se uită în ochi:

- Fă-mi la lindic!...

Mă conformez, aplicându-i degetul mare pe lindic. Mă dojenește:

- Nu așa!... Cu celelalte degete!... Cu mai multe!...

O ascult și-i fac ce-mi cere - mi-o fi ea sclavă declarată, însă-mi place de ea și vreau s-o fac să-i placă experimentul.

O vreau, totuși, pe undeva în extaz. Am mâna dreaptă ocupată, însă cu stânga, deja, manevrez, manipulez trei piese.

Las cele două vibratoare, asigurându-mă că nu vor să iasă din gaura fofoloancei, apoi pun mâna, gospodărește, pe castravete și-i iau curul la frecat. Respiră greu:

- Astupă-mi gura, că țip!...

Îi iau dreapta de la lindic și-i acopăr buzele - pufnește,. face ca toți dracii!...

Îi zic:

- Acum să te ții, coarda dracului!...

Iau șnurul cu biluțe și tacticos, printre cele două vibratoare, foarte aproape de lindic, încep să-i introduc în vagin biluțele.

Venera este încrâncenată:

Poți să-mi faci ce vrei, chiar și cu foarfeca, n-o să țip!... Hitleristule!...

Hai, că p-asta chiar că n-am mai auzit-o!...

- Gagico, m-ai făcut praf!... Ce pula mea știi tu despre Hitler, stricato?!?...

Se uită-n bălării, apoi zâmbește:

- A fost un pictor cu gust, dobitocule!...

- Futu-te-n noroc!... Faci cultură cu mine, coarda dracului!... Trântorițo!... Căzătură!...

- Astupă-mi gura, că țip!... Nemernicule!...

Nu mai stau la discuții - las totul așa cum era și mă reped călare pe pieptul Venerei - îi dau muie cu drag, cu elan, cu entuziasm, iar fata primește tot ce-i dau, ba-mi mai și absoarbe pula-n gât, vibrând ca să mă incite, excite, chestii...

I-o bag, mârâie. I-o retrag, scoate un fel de muget, însoțit de vibrații ale gâtului... O fut în gură până când mă simt tare - gata, trebuie să i-o dau în pizdă, sau în cur, dar n-am loc!... Prea multe obstacole (jucării) pe traseu!...