Femaia vs Barbatul

- balada Sofiţei -

Oamenii se definesc după sex, şi se numesc
Foarte clar şi neschimbat, ea femeie, el bărbat.
Ce-i deosebeşte oare? Păi, ce au între picioare:
Ea are o pizdulice, o pizdică, sau pizdoi,
El are o pulicică, o pulică sau puloi.
Hai acum să stabilim ce rost au ce noi numim,
Ca organe sexuale, cu-ntrebuinţări speciale:
Vaginul e-o găurică la femeie, sub burtică;
Dar mai are înc-o nişă, una prin care se pişă;
Iar în vârful la pizdic, se găseşte un lindic.
Acesta e năzdrăvanul ce dă la femei elanul
De-a dori a fi futute tot mereu, de pule multe.
Şi-acum să vă spun misterul, cum le este caracterul:
Femeia a fost făcută, numai pentru-a fi futută,
Chiar şi-n cur şi-apoi în gură, şi în pizda-i nesătulă.
Căci femeia nu munceşte în futai. Doar se crăceşte,
Şi aşteaptă cu ardoare, o pulă între picioare.
Şi mai ştie curvulica cum se suge şi pulica,
Pentru-aţi stoarce ce-ai în coaie, sperma groasă şi bălaie.
Căci femeia din născare, este-o curvă e-o putoare.
E-un blestem pentru bărbat când pula i s-a sculat.

Fiindc-acum ne referim şi la pulă, să vorbim:
Pula este acel zeu ce face bărbatul zmeu.
Prin aceeaşi găurică, el face şi pipilică;
Din vezica urinară, pişatul iese afară.
Fără pulă omenirea, nici n-ar fi avut menirea
Ce i-a dat-o cel Etern lui Adam chiar din Eden:
„Creşteţi şi vă înmulţiţi şi Pământul stăpâniţi”,
Poruncita Domnul Sfânt omului de pe Pământ.
Pula falică şi tare pusă chiar între picioare,
Intră în femeia sa, numai pentru-a procrea.
Însă Diavolul pervers, altă cale a ales,
Şi-a `nvăţat-o pe muiere, să se fută de plăcere,
Spunându-i: „Îţi va fi bine dacă intră pula-n tine,
Şi în cur, şi în guriţă, şi-n zburdalnica-ţi pizdiţă.
Nu bărbatul ţi-e povaţă ci, doar pula-n astă viaţă.
Dacă nu îi dai pizdică sau oricare găurică
Să le fută când doreşte şi când pula îşi beleşte,
Bărbatul va sta degeaba, sau mai rău, va face laba.
Chiar de eşti lepădătură, tu eşti o mamă-natură.
N-ai treabă cu Dumnezeu, eu voi fi stăpânul tău !
Nu sta mult lâng-un bărbat, căci eşti curvă, ai un dat,
Să te fuţi cu-nverşunare, zilnic cu o pulă mare.
Chiar de-ar dispărea bărbaţii, eu îţi voi trimite alţii
Să te fută între craci, căci Iadul e plin de draci.
Ăştia ştiu cum să te fută, chiar de-ajungi chioară şi slută.
Voi avea grijă mereu mult mai mult ca Dumnezeu,
Pământul să fie plin doar de curve, prin Destin.
Şi-am să bag la-naintare multe curve profesoare,
Să-i înveţe pe copii, a religiei prostii;
Şi-i vor învăţa mereu, să nu creadă-n Dumnezeu.
Fetele chiar de micuţe, vor dori să sugă puţe,
Văzând cum o profesoară de religie-ntr-o şcoală,
Se pozează cu ardoare, sugând pula cu-n focare.
O chemă Giurea Sofiţa ce şi-a tăvălit pizdiţa,
Gaura din cur şi gura, fără a mai şti măsura
Câte pule-a smotocit, câtă sperm-a înghiţit.

Iar voi târfe împuţite, să vă futeţi doar plătite;
Nu daţi pizda la golani fără a le cere bani.
Căci femeia-i o hazna, să-ţi descarci coaiele-n ea;
Iar bărbatu-i un tâmpit, e uşor de pervertit.
Nu mai fute cu un scop, nici chiar cel din horoscop.
Chiar şi câinii par a şti: se fut pentru-a se-nmulţi.
Luând Divinului femeia, am făcut-o dup`aceia,
Rea, perversă, mincinoasă, curvă şi târfă jegoasă,
Care strică tot mereu, tot ce-a creat Dumnezeu.
Nu am un aliat mai crunt ca femeia pe Pământ.
Dracii, oricât de şcoliţi, pot fi uşor păcăliţi
De femeia care ştie cum să-i aţâţe-n curvie.
Şi voi face tot ce pot, Iadul să-l aduc pe tot
Pe Pământ. După aceea, îl va guverna femeia,
Ce-are o gură spurcată, nu că-nghite pula toată;
Ci c-aruncă doar venin, chiar de-o deschide puţin.
Şi-am să-mi schimb destinul care m-a făcut bărbatul mare;
Ce-am luptat cu Dumnezeu, dară am pierdut mereu;
Îmi voi face schimb de sex, de femeie, sex pervers !
Şi-o voi avea ca aliată, pe Sofiţa desfrânată,
Aia ce n-are ruşine când se fute cu oricine,
Când era ea profesoară, de religie-ntr-o şcoală.
Voi face aşezământ al iadului, pe Pământ;
Iar femeile surate, vor deveni curve toate,
Şi chiar de la înţărcare, vor vedea că-ntre picioare,
Au mai multe găurele ca să-şi bage pule-n ele.

Fetelor, să nu fiţi triste; Toate aţi ajuns muiste.
Vă voi face rost de pule, cât aţi fi de nesătule;
Căci întreg aşezământul pe care-l numim Pământul,
Va ajunge un bordel, să se fută toţi pe el.
Dintre târfele femei ce-s alese cu temei
Pentru-a fi curve-n puţite şi de diavoli pregătite.
Una e pe locu-n`tâi, şi-are pula căpătâi;
E Sofiţa nimfomană, mincinoasă, cleptomană.
Fură şi batjocoreşte sufletele ce-ntâlneşte.
Se fute cu-nverşunare în găurile ce le are;
Cea din cur şi-apoi în gură şi în pizda-i nesătulă”.
Demonul când a văzut-o, de îndat-a şi plăcut-o;
Era fragedă, sfioasă, cu-o privire graţioasă,
Era mică şcolăriţă cu o gingaşă guriţă.
Când în ochi ea te privea, nici prin minte nu-ţi trecea
Că atunci când va fi mare, va fi curva cea mai tare.
Şi i-a spus la copiliţă mângâind-o pe pizdiţă:
„Măi fetiţo, din ursită, pentru pulă eşti sortită.
Vreau să vadă lumea toată cum arat-o desfrânată,
Care-atunci când te vei fute şi vei suge pule multe,
Mie să-mi aduci onoare, cu pizda dintre picioare.
Pula-n cur când vei băga, va fi spre slăvirea mea.
Târfele nu au morală, ştiu doar pula cum se scoală.
Orice demon e fălos, fute bine că-i pulos.
Iar tu scumpă curvuliţă, te mândreşti cu-a ta pizdiţă.
Cum vezi o pulă sculată, imediat eşti crăcănată.
Pe bărbaţi i-ademeneşti, sufletele le zdrobeşti,
Şi batjocoreşti iubirea, fiindcă asta ţi-e menirea.
Tu slujindu-mă mereu, îL blestemi pe Dumnezeu.
Pentru noi e un tiran, căci ne e veşnic duşman.
Şu eu chiar şi tu fetiţă ce eşti mândră demoniţă,
Nu avem un loc în Rai, Iadul e al nostru plai.
Ai o minte pervertită, spre desfrâu fiind pornită;
Nu iubeşti ! Batjocoreşti orice om ce-l întâlneşti.
Ţi-ai dispreţuit părinţii, înjurându-i de toţi sfinţii;
Fratelui, cam prost săracul, tu spuneai c-ai să-i crăpi capul;
Pe sor-ta o crezi cam zulă, că s-a futut doar cu-o pulă.
Şi-ai mai spus: „Mama-i o curvă, nu sunt pule să-i ajungă,
Iar tata-i un smintit, a futut tot ce-a`ntâlnit.

De-asta tu dragă Sofica, nu visezi decât pulica,
Şi-ai sufletul abătut, dac-o zi nu te-ai futut.
Printre toţi iubiţii tăi, mai deştepţi, mai tăntălăi,
Ai atras la tine-n pat, minţindu-l neruşinat,
Spunând că doreşti cu-ardoare, să înveţi ştiinţa care
Îţi deschide calea sorţii, jucându-te cu cea a morţii;
Şi să ştii să schimbi destinul, stăpânind ura şi chinul,
Un bărbat ce ai crezut, că e bun doar de futut.
Ai greşit cumplit putoare, şi nu mi-ai dat ascultare
Când în vis ţi-am arătat, căi demon acel bărbat.
Acel demon nu greşeşte, chiar şi Iadul stăpâneşte.
Este dur, ne-ndurător, Dumnezeu i-e ajutor.
Tot ce trebui pedepsit, lui îi este hărăzit.
Este demonul Mevet zeul morţii, un proclet.
El te-a vrut a lui domniţă candidă, ca o fetiţă.
Putea a te ridica, mai presus decât o stea;
Căci şi demonii iubesc, tot aşa cum şi urăsc.
Dar tu eşti nelegiuită, curvă proastă din ursită.
Nu futaiu-i desfătarea, ci cum ştii să-i joci urmarea.
Tu ţi-ai terfelit Destinul, lui i-ai înjosit închinul;
Şi atunci în ceasul sorţii, ţi-ai atras Blestemul Morţii.
Te va schingiui amarnic, distrugându-ţi trupul darnic;
Doară spaimă şi oroare vei avea ca desfătare.
Îţi va da prin Legământ, bestiile de pe pământ.
Acestea te-or viola, şi-aşa te vei desfăta
Când vei fi batjocorită şi de javre terfelită.
Tu femeie blestemată, vei avea o cruntă soartă.
În dureri fără sfârşit, cancerul ţi-a dăruit.
Fiind om, şi-n suferinţă, vei şti ce-i aia căinţă.
Din toată fiinţa ta, de moarte te vei ruga
Să te scape de durere din sufletu-ţi care piere.
Dar eşti laşă, eşti fricoasă, din prostie nu eşti scoasă;
Ca să-nlături disperarea, moartea îţi va fi scăparea,
Dar nimeni nu ţi-o va da, numai tu ţi-o poţi lua.
Dar dincolo de hotar, e mai rău ! Nu ai habar.
Chin-u acolo-i infinit, de nimic nu-i stăvilit.
Cum tu eşti a noastră soră, la demoni te afli-n horă,
Şi-atunci vei vrea să te fuţi, cu toţi dracii-aceia mulţi;
Numai că pulele lor, sunt din fier pârjolitor;
Şi când intră una-n tine, simţi focul şi-n intestine.
Căci în Iad, orgasmul tare, e durerea cea mai mare,
Şi te zbaţi nu de plăcere, ci de o cumplită durere.
Chiar aşa e-n Iad futaiul; pula e precum vătraiul.

Pe-acest Pământ draga mea, te-ai futut ca o căţea,
Ai batjocorit iubirea şi ţi-ai terfelit menirea;
Erai mândră profesoară de religie-ntr-o şcoală,
Dar fiind o nimfomană, ai dat pizda de pomană;
Ai mai dat-o şi pe bani când şi când, pe la golani.
La elevi, spuneai mereu, că există Dumnezeu,
Care este ne-ndurat de trăieşti tu în păcat.
Dar minţeai neruşinato, curvă proastă, blestemato !
Fiind femeie depravată, nu ai înţeles vreodată
Că Divinul pe pământ, e un har, nu-i doar cuvânt.
Către El te-ndrepţi smerită, nu ca curvă ipocrită.
Dar ştiam că eşti de-a noastră, o femeie, târfă proastă.
Şi-atunci ţi-am scos în cărare, pe Mevet demonul care,
Te va duce prin târfie, chiar în prag la nebunie.
Căci acest destin ce-l porţi, vine din multiple sorţi;
Vieţi la rând ai fost stricată, după pule ahtiată.
Ţi-ai ales la întrupare, doar părinţi-aceia care
Erau şi ei depravaţi, după futai ahtiaţi.
Din născare, tu Sofiţa, ai simţit cum că pizdiţa
Nu este satisfăcută dacă zilnic nu-i futută.
Te-ai futut în cur şi-n gură şi în pizda-ţi nesătulă.
Însă cum zilele trec, devii băbăciune. Brec!
Boala cancerului dur, îţi dă roată prin prejur.
Deja simţi şi usturimi când te pişi. Noi doi o ştim.
Ai depus un jurământ, dar l-ai încălcat curând,
Şi-ai atras Blestemul sorţii, deschizându-ţi poarta Morţii.
Nu-i o moarte-obişnuită, este una chinuită;
Acest chin e-n continuare, şi-n vieţile viitoare.
Eşti o demoniţă care, nu are nici o scăpare.
Vii din Iad, te-ntorci în Iad, c-aşa-i scris în Sfântul Jad.
Din când în când vei primi semnul ce-ţi va aminti,
Căci nici când pe-acest pământ, din naştere la mormânt,
Nu ai voie să huleşti, Iubirea când o primeşti.
Daca-i fi-nvăţat Cabala, ai fi învăţat morala
Ce-ai ascunsă în tainiţa, numită Giurea Sofiţa.

16.12.2012 – Bucureşti.